Lucruri bune in comunism. Ce functioneaza in Cuba.

La stiri cam tot ce apare depre Cuba e negativ. Eu cu postările mele am fost la fel, mai tot ce e negativ am subliniat. Nu e corect, in Cuba sunt lucruri bune. Am intrat in detalii cu partea negativa pentru a va da o idee despre cum e comunismul in 2016 si pentru a avertiza pe cei ce vor sa meargă. Fiind ultima postare e timpul sa intram si in pozitiv.

Normal comparam cu vecinii. Jamaica, Haiti, Republica Dominicana sunt vecinii. Cuba e peste ele desi comparatia este inselatoare, atât datorită diferenței de sistem cat si a istoriei. Cuba dintotdeauna a fost intre cele mai bogate colonii. Cubanezii de rand sunt extrem de muncitori si antrepenori. Tara da vârfuri in mod disproportional si nu ma refer la muzica sau sport. In SUA cei mai puternici politicieni hispanici sunt Ted Cruz si Marco Rubio, ambii in top 20,  ambii “cubanos”, in conditiile in care cubanezii sunt doar 3 la suta din cei 50 de milioane de hispanici. In Cuba nu poti cumpara nimic pe Internet dar Amazon este fondat de un cubanez-american, Jeff Bezos. Cuba e o tara foarte speciala in Hispanoamerica, nici in conditii normale nu ar fi fost usor de plasat si comparat.

Sa o luam pe rand, lucruri bune :

Educatia. O doamna profesoara pensionara mi-a explicat cum e cu sistemul educativ, cu 10-le cubanez. 10 la suta din bugetul national merge la educatie, ( in Romania e 2.5 la suta ). Telul e 10 elevi la profesor, in realitate sunt vreo 12. La examenele standard de limba si matematica elevii cubanezi sunt peste oricare in emisfera vestica, SUA inclusa. Practic nu exista abandon scolar, vrand – nevrand toti termina. Nici nu prea au alternativa, ori studiezi ori la camp, ca pe vremuri in Romania. Un procent mare fac studii superioare. Surprinzator a fost sa vad cate alternative de a studia au, clase seara, in week-end, de la distanta, fara frecventa, orice numai online nu.

screenshot_2016-11-01-10-10-44-3.png
Absolut toti copiii in scoala si scoala se face. Dupa clase la o inghetata, umbla prin oras,  pe autobuze fara nici o grija. In contrast total cu vecinul de la nord. E singura tara mai cu probleme unde nu am vazut un copil umbland aiurea prin oras, vanzand ceva pe strada, de cersit nici vorba. 

Un exemplu. Intr-o zi stateam pe o banca in parcul cu wi-fi in Santa Clara. Cateva eleve  in uniforma se pun pe banca langa mine. Primul an de liceu, vreo 14 -15 ani. Ma intreaba ceva de telefon, apoi clasicul de unde esti, etc. Le intreb de scoala si ca se pregatesc de medicina. Ce medicina la 14 ani, ma gandesc ca nu pot sa mă  mintă, coincid in ce spun. Le tot intreb si intra in detalii, isi stiu viitoarele specializari pe care le vor studia in facultatea de medicina. Cuvinte pe care le-am uitat pana sa ajung sa le caut pe google, in afara de anestezist nu am inteles nimic. Se pare ca incep de vreme in paralel cu liceul, ceva clase pregatitoare si vizite de informare in spital inca din scoala generala.

14779893912197.jpg
Viitori doctori. Nu par dar cand deschid gura si iti vorbesc de specializari te lasa pe tine fara cuvinte.

Sistemul medical.  Rezultat la ce am scris mai sus, Cuba e tara care da cei mai multi medici la mia de locuitori. Toata lumea are acces la sistemul sanitar, gratis. Probleme exista si aici, lipsa medicamentelor si echipamentului. Embargoul nu excepteaza medicamentele. Farmaciile sunt goale, trebuie sa te descurci sa gasesti medicamente. Orice cubanez iti zice ca “durahina” e cel mai bun medicament. Sunt ionici, bineînțeles, e singurul medicament mereu dispinibil si doctorii le-o prescriu pentru orice problema ar avea. Cand am racit si am mers la farmacie in Guantanamo nu aveau nici macar durahina, mi-au dat ceva pe baza de ulei de lavanda pentru dureri in gat. Nici aspirina sau paracetamol nu aveau.

14779893906932.jpg
Un spital de stat. Nu e prea frumos dar e gratis, are doctori si cu ceva noroc sau pile si medicamente.

Siguranta si ordinea.  Rata criminalitatii este foarte mica desi in crestere. Pedepse mari, militie multa si puternica. Ma tot temeam ca o sa imi fure bicicleta. Niste baieti mi-au explicat ca daca mi-o fura ii ia la interogatoriu  pe toti care stau pe o raza de 100 de metri, o cuadra. Adica vreo cateva sute de oameni. Eu, pagubitul merg acolo si trebuie sa recunosc hotul. Daca il recunosc ia puscarie. O zi pentru fiecare euro, 5 ani pentru bicicleta mea. De multe ori ia puscarie care n-a facut nimic, străinul nu recunoaste bine fețele de cubanezi. Automat aia din zona nu tolereaza hotii. O fata imi spunea ca periculos e in jurul sarbatorilor de iarna, ca daca nu reusesc sa faca rost de bani de carne, fura. Oricum nu se compara cu nimic din America Latina, consider Cuba cea mai sigura tara.

screenshot_2016-11-01-10-10-38-1.png
Nu bastoane,  nu pistoale fara gloante.  AK direct.  Cea mai sigura tara din America Latina, posibil toata emisfera vestica. Politie peste tot, puscarie pentru orice.

Relatiile sociale. Lumea se cunoaste, vorbeste, ideea de comunitate e la un nivel extrem. Iti cunosti zeci de vecini. Intr-o zi  in piata o batrana tot il intreba pe un vanzator ceva. Dupa ce i-a repetat de vreo cateva ori, baiatul, un afro-cubanez de vreo 20 de ani musculos si cu trei capete mai mare ca batranica ii zice ” muchacha (fata), ce nu intelegi, ti-am tot barrio (cartierul) de atatea ori ca nu avem “, spre rasul a mai multi vanzatori. M-a surprins conversatia, am intrat in vorba cu unul din ei si l-am intrebat cum de o cunoaste tot barrio. Mi-a zis ca e o doamna care nu mai are pe nimeni si ca toata zona o cunoaste si supravegheaza. Daca nu apare o zi cineva din zona merge sa verifice acasa la ea.

Lipsa claselor si fitelor aferente. Desi unii au clar mai mult ca altii, case in zone bune, o masina, fie ea si veche,  telefoane de ultima generatie trimise de cei plecati, haine, etcetera – niciodata nu am vazut vreun fel de comportament special. Se pare insa ca treaba incepe sa se schimbe, doamna profesoara mentionata mai sus imi spunea ca cei mai tineri au inceput  sa “ostenteze”, sa o citez,  “poti sa ai si doua Panda, nu trebuie sa ostentezi ”. Panda este o marca de televizor chinezeasca, se asambleaza din piese chinezesti in Cuba si e pe lista tuturor, un fel de Telecolor sau Cromatic, daca mai stiti cum erau.

Nivelul rasismului. Nimeni nu mi s-a plans in toate conversatiile pe care le-am avut. Populatia este amestecata, sunt destui oameni cu par saten sau blond. Daca ar fi sa aleg un lucru bun facut de comunisti  ar fi numarul de oameni de culoare care au reusit sa avansaze social si profesional. In Cuba intr-o luna am vazut mai multi doctori negri decat in SUA in 15 ani. Un exemplu, o domnisoara de culoare de vreo 1.60 si 100 de kg care a dansat fara intrerupere o ora la terasa de la casa particular unde stateam. La un moment dat a zis ca gata, pleaca, maine are multe operatii. Operatii de ce am intrebat vizibil uimit? A inceput sa imi insire. In veci nu m-as fi gandit ca e chirurg si asta datorita infatisarii, rasei. Prima data in ani cand am picat in capcana rasismului.

Ratia, casa si ingrijirea minima. Ratia de 3 kg de orez si un copan de pui pe luna e ridicola dar este. In Cuba nu rabda nimeni. Nu exista oameni fara casa, sunt multi care stau in conditii mai putin decat ideale dar au acoperis. Nu exista batran sau om al strazii abandonat.

14779893911826.jpg
Nu e chiar asa dar nici chiar invers. In cazul lui Fidel as zice ca minim trei sferturi din oameni il simpatizeaza. 

Sportul. Atat de masa cat si de performanta, se face sport.  La maraton am ramas uimit de cati cubanezi erau. Cu tenisi chinezesti si tricouri din alta epoca dar alergau. Au facilitati pentru a face performanta, sali, terenuri, echipament. Am intalnit pe o sosea la iesierea din Havana lotul national feminin de ciclism, biciclete de mii de euro, echipament la fel. De unde si de ce bani pentru asa ceva – nu stiu.

Libertatile, cate sunt. Am vazut tot felul de manifestari ale religiei, de la adunari de vodoo pana la slujbe ortodoxe. Nimeni nu are nimic cu biserica atata timp cat biserica isi vede treaba ei de biserica. Pe de alta parte  presfintitii cred ca ar taia la trestie pana la adanci batraneti daca ar face in Cuba ce fac in Romania. Filme americane peste tot, chiar si din cele cu spioni si tenta anticomunista si asa mai departe. Internet liber, nu iti blocheaza nici un site. Că stiu tot ce ai facut online e alta treaba. Faptul ca poti face o mica afacere, foarte controlata si taxata dar se poate. Rockeri, punkeri, nu ii bate nimeni. Libertate si toleranta sexuala, nu are nici o treaba partidul, chiar se pare ca incurajeaza.

14779893908474.jpg
Ortodoxia si aurul  – de nedespartit. Nici in tara asta cu atatea probleme nu s-au abtinut de la poleit. Singurul motiv pentru care li se permite e faptul ca e o biserica straina.

Rezistenta la indoctrinare.  Lumea stie, intelege, nu traieste in nori. Nu a reusit sa ii prosteasca nici Fidel, nici propaganda americana. Opinia predominanta e ca nu e bine, sistemul nu functioneaza. Dar imediat iti spun ca problema mai mare e SUA, ca embargoul afecteaza oamenii de rand, ai partidului au de toate. Daca ar pica Raul maine as zice ca in 5-10 ani ar fi reales democratic.

14779893912348.jpg
Problema numarul 1.

Sentiment antiamerican nu este, lumea ii vrea pe americani, ca turisti. Cand intri in detalii treaba se schimba. “Lupta leului cu maimulta priponita “, e o expresie favorita a cubanezilor. De cateva ori am indraznit si am intrebat ce ar face daca i-ar invada SUA, raspunsul a fost acelasi, am lupta. Multi iti spun de cum era Cuba pana in Fidel. Rau cu comunistii, rau fara. Sunt departe de a fi visatori. Foarte diferita opinie fata de Romania unde inca se idealizeaza  foamea interbelica si se blameaza comunismul pentru tot si toate. Cuba cred ca are viitor indiferent daca pica sau nu pica partidul comunist.  

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.