Jaisalmer, deșertul Thar, poarta prin care au trecut rromii spre Europa.📷.

Jaisalemer e capat de linie si de Indie. De aici pana in Pakistan mai sunt 6 ore dar doar desert si nisip, cea mai putin populata zona din India.  Desertul Thar, faimos pentru triburi, temperatuerile de 50 de grade, nomazi si muzica. Pe vremuri era poarta spre vest, acum nu mai e ca granita cu Pakistanul e greu de trecut.  Majoritatea stramosilor rromilor  pe aici au trecut in migratia lor spre Europa dar nu stiam ca exact pe aici prin orselul asta prafuit.  Imediat ce am aflat de treaba asta am vrut sa merg. Planul a fost sa petrecem cateva zile in desert si apoi sa vizitam zona Jaisalmer-ului, singurul oras mai important.

In gara la Jaisalmer. De departe cea mai putin aglomerata gara in care am fost in India. Praf peste tot, se vede clar ca suntem in mijlocul desertului.
Transport public spre satele din interior este dar autobuzele sunt rare si de proasta calitate. Solutia e masina de teren. Aici am avut noroc, masina pusa la punct, sofer la patru ace.
Sau cu supermicrobuzul asta daca vreui sa economisesti cateva rupii…
Masina de teren te duce cat te duce dar pana la urma tot la camila ajungi. Noroc ca are caruta, oricum si asa  te zdrangane dar parca tot mai bine in caruta decat pe camila.
Desert pur at vezi cu ochii. Parca mai desert decat alte deserturi mai cunoscute.
In general caprele anunta cu prezenta lor ca sunt sate prin zona. In desert nu vezi vacile care peste tot altundeva in India sunt omniprezente.
Caprele anunta satul, mai mergi un pic si apar primele case. Ma gandeam, cum poate sa stea lumea in asa case. Ca asta mai rar, e adevarat.
Plictiseala mare, iei un caucuciuc de motoreta si te joci.
“Unde este nene cortul ? “, intrebarea de pe buzele tuturor. Una ni s-a spus, alta am gasit la destinatie. Asta este hotelul pe seara respectiva, are doar un perete, un gard mai bine zis.

 

Lumina, n , internet nu, ne-am distrat ca pe vremurii la foc si cu muzica live cu ceva sateni care au venit sa ne cante.
Inapoi spre oras, in departare se vede fortificatia locala. .
“Orasul auriu”,  Jaisalmer, ca orice oras mai mare din Rajasthan este asociat cu o culoare, doar suntem in zona triunghiului de aur al turismului indian.
In oras piata e centrul activitatii.

Case si temple ornate si aici. Impreuna cu fortificatia sunt singurele obiective. In Jaisalmer se vine pentru desert si pentru atmosfera.
Un saddhu, unul dintre multele personaje mai putin comune foarte prezente in oras. 
Doi titani ai turismului de Facebook. Cred ca i-am vazut in 100 de poze pe net pana sa ii vad in realitate. Sunt falsi pana in maduva oaselor, foto pe bani, asta e tot.
Domnul traieste de pe urma mustatilor.
Fata asta la fel, dai un ban si faci o poza.
Banjara, nomazi, foarte prost vazuti de indienii de rand. si astia aveau un sarpe in plasa dar macar sunt originali in port si comportament. 
Seara in piata, jocurile de carti peste tot. Nu stiu daca e ceva cu izolarea dar in zona e nebunie cu jucatul cartilor.
“Dusman, dusman”, striga cel cu camasa alba. Primul cuvant romanesc pe care l-am auzit in India. Misto, baro ca in barosan, insemnand mare, numerele de la 1 la 10,  etc, daca ai stii limba rromilor din Romania te-ai descurca pe aici.

 

 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.