Carnaval. Imaginea e data de ecranul televizorului care arata fetele cu pene defiland. Strans legat de religie, e ultima sansa sa faci ce nu se face in post. Incepe cu 51 de zile inainte de Paste si tine 5 zile. Carnaval e in toata lumea catolica. Rio de Janeiro il are pe cel mai mare si mai faimos. Numarul doi in lume este cel de la New Orleans, numit Mardi Gras. De Mardi Gras in New Orleans am fost de cateva ori si imi ofera termen de comparatie cu Rio. Comparatie nu se poate face, desi in mare parte e cam acelasi scenariu, la Rio e de zeci de ori mai mare si mai viata.
In Rio in zona centrala-turistica, care zona e cat Bucurestiul, de carnaval se inchide mai tot. Banci, magazine, agentii de turism, pana si metroul. In toata lumea se suplimenteaza garniturile de zile speciale. Aici multe statii se inchid si care nu sunt inchise nu vand cartele, trebuie sa ai dinainte. Autobuzele sunt deviate, peste tot sunt fieste si nu au cum sa circule. Am ajuns chiar cand a inceput carnavalul si a fost imposibil sa scot bani. Nu numai ca bancile se inchid zile intregi dar se si baricadeaza. Adica nu ai acces nici la bancomatul de afara, totul e acoperit cu scanduri sau placaj. Case de schimb nu prea sunt in centru oricum. Prima zi am mers pe jos si am cautat sa mananc platind cu card.
La Rio sunt cam trei treburi distincte in carnaval. Unu, defilarile populare. Adica un camion decorat cu o formatie pe el se plimba pe o ruta. Cateva mii de oameni semidezbracati si de multe ori mascati, cu beri in mana il urmeaza cantand. Imaginati-va ca pleaca un camion cu Voltaj cantand din Piata Victoriei si merge vreo 3 ore pana in Piata Unirii cu un alai de lume de toate felurile beata si mascata. Asta se cheama un bloco. Mai imaginati-va ca sunt circa 400-500 de alaiuri de astea cu formatii pe camioane umbland cu mii de oameni alcolizati dupa ele prin oras, uneori intersectandu-se.
Biletele la Sambadromo nu sunt usor de obtinut. Majoritatea nu se pun in vanzare, de dau cadou la familiile celor care defileaza si altor invitati. Am incercat pe net 2 luni. Probleme cu livrarea, cu cardul. Am fost si la Sambadromo dar nu se vand acolo, apoi la federatia scolilor de samba dar nu mai aveau. Am gasit la o agentie de turism, ce nu am rezolvat pe net in doua luni si in 20 de ore de stress am rezolvat la agentie in doua minute. Si mai ieftine, 135 de euro in loc de 160. Inca o confirmare ca internetul e supraevaluat.
La fix ora 21:00 a inceput defilarea. S-a cantat imnul barazilian, apoi cel al lui Rio. La al lui Rio mai toata lumea cânta. Apoi liniște un minut, ceva miscari pe pista. Si dintr-o data a inceput nebunia. Nu imi amintesc sa fi vazut asa descarcare de bucurie si energie pe undeva in afara de fotbal, cand se da un gol la mondial in ultimele minute. 300 de tobosari au inceput sa cante dintr-o data si tot Sambadromo, suta de mii de oameni, a explodat. Lumea sărea, dansa, canta. Nimic nu e ca Brazlia la capitolul asta. Si asa a fost pana dimineata. Mai toti cu tricoul unei scoli pe ei, ca si la fotbal. Indiferent de ce scoala defila toti sustineau, aplaudau si cantau. In programul care vine cu biletul iti dau versurile si absolut tot stadionul canta refrenele care sunt simple si usor de memorat oricum.
Cheltuiala e imensa,e greu sa explici cum ies la socoteala. Cand vezi carele alea, cand te gandesti cate zeci de mii de ore de munca presteaza oamenii care defileaza si cei din spatele scenei, cat costa Sambadromo ai impresia ca in veci nu iese socoteala. Toate astea sunt pentru 3 zile pe an practic, doua cand defileaza scolile si inca una pentru defilarea învingătorilor. Carele sunt cele mai scumpe. Totul e facut artizanal si sunt cat blocuri cu 4-5 etaje. Cum le fac, cat costa, cum le aduc pana la Sambadromo e greu de explicat. E Brazilia de carnaval. Carele nu sunt usor de condus, relativ des nu pot lua curba sa intre pe Sambadromo sau se strica sau nu tin drumul bine si se lovesc de gardul de la tribune. Daca se opreste un car blochează tot. In seara cand am fost eu s-a daramat o schela de pe unul si s-au accidentat dansatori. O jumatate de ora s-a oprit tot. Carele sunt ce conteaza cel mai mult la notare.
O treaba care explica mentalitatea braziliana si care m-a surprins si pe mine e durata defilarii. Pe bilet scrie sa te prezinti la 21:00. La 19:00 era plin de lume, toti vrand sa prinda loc in fata. Cu surprindere am aflat ca defilarea se termina pe la 6 dimineta. Asa a si fost, de fapt era 7 pana a iesit toata lumea si s-a spart petrecerea din fata Sambadromului.
Dupa o luna m-am intalnit cu niste brazilieni si mi-au dat vestea ca Mocidade fost declarata castigatoare alturi de Portela, un arbitru gresise ceva. E Brazilia coruptie multa si un titlu valoreaza zeci de milioane de dolari.
Mi-a placut mult acest aricol. Foarte interesanta si completa descrierea. Imi dau seama ca este o experienta care merita traita cu totul. Cum stau cu orgabizarea pe Sambadrom: exista suficiente locuri de unde sa iti cumperi sucuri, alimente etc, exista toalete usor accesibile? Adica sa nu puerzi spectacolul gen 🙂 multumesc!
Buna. Multumesc. Brazilia e ff comerciala in general. La Sambadromo nu e problema, sunt tot felul de vanzatori, apa, bere, cola, mancare. Totul scump, o bere 5 euro sau pe acolo. Intre scoli sunt pauze, poti merge la toaleta. E ca un stadion mai nou de prin Ro, toate facilitatile.