” Trebuie sa sunam la Harare ” mi-a zis intr-o romana perfecta domnul consul zimbabwean in Dar el Salam cand i-am cerut sa imi dea pe loc o viza care in mod normal se da dupa 14 zile. Facuse 4 ani de aviatie la Buzau pe vremea lui Ceausescu si era fan Romania. Viza a venit in 3 zile, record absolut. Capitala totdeauna asociata cu Robert Mugabe si regimul sau mi se parea un loc indepartat si interzis pana sa cer viza aia. In ultimii ani numai lucruri rele s-au auzit despre oras. Am fost foarte placut surprins, nu se compara cu nimic din ce vazuzem mai la nord. Inca un caz de loc care a suparat pe mai marii lumii si s-a ales cu o imagine oribila.
Capitala e cam pe la 1500 de metri inaltime. inainte de oras apar ceva stanci. Vremea e perfecta, caldură moderata si uscata. Altitudinea si clima, plus faptul ca este populata de etnia Shona, mai prietenoasa cu albii, spre deosebire de zulu mai de la sud, au facut ca multi colonisti sa urce din Africa de Sud si sa se stabileasca aici.
Stanci inainte de a ajunge la harare. Altitudinea se simte.O strada zona tipica din centru. Bine planuita urban, spatii deschise, strazi largi si in sistem gratar.Masinile pe post de magazin de telefonie mobila. Se poate cumpara orice fel de credit. Lumea foloseste astfel de magazine, sunt foarte la indemana.Gara este veche si frumoasa dar se vede ca sunt probleme. Cum tara este practic sub embargo le este foarte greu sa cumpere vagoane sau locomotive noi. Multe trenuri nu mai circula deloc.Vagoane nu au putut sa importe dar au reusit cumva sa aduca BMW – uri noi noute pentru politie.Zona rezidentiala in centru. Blocuri frumoase, bine facute.Multe caldiri moderne de otel si sticla. Cu regret spun ca in Bucuresti nu suntem nici pe aproape.Tara are companii, mentalitatea de a face business adusa de englezi.Parc in centru.Niste cartofi excelenti. impreuna cu biltong, bucati de carne de vita uscata si afumate, sunt snackurile cele mai populare . Magazinele nu sunt pline dar gasesti tot ce vrei cu un pic de efort. Cu toat inflatia si restrictiile la importuri, tara produce alimente, probleme cu alimentele nu exista desi multi ar vrea sa apara, cel putin asa zicea lumea.Folosesc dolarul american dar nu si centii. La magazin ti se ofera schimbatul in credit pentru telefon de multe ori.Inflatie de multe cifre. Dolarul zimbabwean ajunsese sa la rata de 1 dolar american la 50 000 000 000 000 000 dolari zimbabweni.Harare are multe suburbii. Mai toate au nume de parca ai fi pe langa New York sau Londra. Mount Plesant, Belvedere, Greendale, Emerald hill… Albii traiesc mai mult in suburbii. O lume aparte. Nu or mai fi colonii dar colonialismul traieste.Crescutul pasarilor de prada, hobby ul familiei de colonisti albi.
Per total harare a fost o experienta placuta. Oras forte bine planificat, cu varietate entica, calm, cu probleme din cauza embargoului dar cu lume foarte intreprinzatoare si prietenoasa. Mai aproape de orasele Africii de Sud cu mult, mai nimic de a face cu haosul din alte metropole ale continentului.
Se merita. Incearca sa cumperi la fata locului. Mult noroc.